duminică, 12 iunie 2011
joi, 26 mai 2011
sâmbătă, 30 aprilie 2011
Mi-am cumparat flori!
luni, 28 martie 2011
Miiinunatie de mielut
Si l-am vazut, l-am vazut cum a facut cruce cu copita inainte sa se culce, animale divine...
duminică, 27 martie 2011
sâmbătă, 26 martie 2011
vineri, 18 martie 2011
duminică, 13 martie 2011
marți, 8 martie 2011
luni, 21 februarie 2011
NEasemuita bucurie
p.s: Desi micutul obisnuieste sa culeaga flori de camp si sa le daruiasca mamei, bunicii ori matusii locul si spontaneitatea gestului m-a facut sa stochez virtual intamplarea.
Acum micul trandafir imi lumineaza si-mi inunda cu muguri olfactivi odaia.
vineri, 18 februarie 2011
Revelatie !
Atunci cand ajung sa-L descopar pe Dumnezeu, toate portile cunoasterii mi se releva.
p.s: am inceput sa rasfoiesc Biblia cu cateva zile in urma, tentanta fiind de continutul plin de har ma indeletniceam sa citesc adesea, pe indelete si pe nerasuflate...iar materia pt examenul de marire s-o citesc printre pauzele in care citeam Biblia.
ei bine, Dumnezeu mi-a mijlocit intelegerea si, da am luat 10! :)
p.s: am inceput sa rasfoiesc Biblia cu cateva zile in urma, tentanta fiind de continutul plin de har ma indeletniceam sa citesc adesea, pe indelete si pe nerasuflate...iar materia pt examenul de marire s-o citesc printre pauzele in care citeam Biblia.
ei bine, Dumnezeu mi-a mijlocit intelegerea si, da am luat 10! :)
marți, 15 februarie 2011
Daruind vei dobandi
Ieri, cand majoritatea indragostitilor isi sarbatoreau ziua am avut o revelatie. Revelatia imi descoperea ca nu iubesc zilele imprumutate si cu atat mai putin sarbatorile pagane. Asta m-a facut sa nu sarbatoresc 14 februarie in sine ci mai degraba prilejul de a darui, de a bucura, de a impartasi, de a fi impreuna si de a iubi.
Neplanificat, insa avand nevoie acuta de ceva dulce, mi-am pus indemanarea la incercare. Am inceput cu gandul sa fac ceva dulce, ceva care sa aiba la baza un pandispan ciocoholic si mai departe imginatia mi-a creat o crema parfait de piersici nemaipomenita. Gustul dulce si parfumat al piersicilor din compotul mamei ce purta inscriptia FC (fara conservant) mi-au transformat frisca si untul intr-o pasta, cremoasa si savuroasa. Piersicile s-au bucurat sa tapeteze blatul proaspat imbibat de sucul compotului, et voilà le résultat!
Neplanificat, insa avand nevoie acuta de ceva dulce, mi-am pus indemanarea la incercare. Am inceput cu gandul sa fac ceva dulce, ceva care sa aiba la baza un pandispan ciocoholic si mai departe imginatia mi-a creat o crema parfait de piersici nemaipomenita. Gustul dulce si parfumat al piersicilor din compotul mamei ce purta inscriptia FC (fara conservant) mi-au transformat frisca si untul intr-o pasta, cremoasa si savuroasa. Piersicile s-au bucurat sa tapeteze blatul proaspat imbibat de sucul compotului, et voilà le résultat!
...restul e poveste... (si imaginatie)
marți, 8 februarie 2011
luni, 7 februarie 2011
vineri, 28 ianuarie 2011
O dimineata perfecta
Azi a fost o zi speciala, cu adevarat. O dimineata in care am luat micul dejun (cruditati la lipie+ fresh mixt) in oras, am invatat sa fac nod la cravata* (gratie aplicatiilor moderne:P) si ne-am bucurat de zapada pufoasa de afara. Desi termometrul masura -5 grade, drumul spre casa ne-a incalzit si ne-a convins ca e o zi potrivita de bulgareli.
Astfel incat m-am bucurat grozav de zapada, de soarele ce ne-a incalzit simtirea...si de cainele acesta pufos &alb care a fost ca si cireasa deasupra tortului. Ne-am simtit miiinunat! :)
Iata ce a iesit!
Astfel incat m-am bucurat grozav de zapada, de soarele ce ne-a incalzit simtirea...si de cainele acesta pufos &alb care a fost ca si cireasa deasupra tortului. Ne-am simtit miiinunat! :)
Iata ce a iesit!
joi, 27 ianuarie 2011
luni, 24 ianuarie 2011
duminică, 23 ianuarie 2011
Miiinune
Traiam aici, un moment de defulare. Ceea ce realizez acum, e ca am gresit. Da, am gresit pentru ca nu e corect sa ai asteptari inalte de la cei din jur. Nu am dreptul sa judec si nu o sa las ca supararea sa-mi acapareze atentia. Chiar nu merita.
Atunci cand milostivesc pe cineva cu atentia mea nu ar trebui sa astept ceva in schimb, nici macar un comportament echivalent. Daca speranta ti-o pui mereu in Preaminunatul Dumnezeu, Unicul care nu uita sa rasplateasca, sau Singurul care e cu adevarat Drept atunci nu ai motive de intristare, sau mai rau, de deprimare.
Daca pornesti cu premisa nu ma astept la nimic deosebit de la cei din jur, vei vedea cate minuni se vor infaptui. E optiunea ta de a vedea lumea.
Iar rugaciunea e intotdeauna ascultata !
Expuneam aici, ponturi...ei bine poate optiunea mea de a vedea un lucru aparent negativ ca avand radacini altruiste a facut ca ghiozdanul sa ajunga din nou in sanul familiei. Si sa zicem ca nu exista minuni?! Trebuie doar sa deschizi ochii, iar acestea se astern la picioarele noastre.
Bine ziceam..."cine ce a pierdut?!"
Viata traseaza linii spectaculoase, neasteptate si minunate totodata!
Atunci cand milostivesc pe cineva cu atentia mea nu ar trebui sa astept ceva in schimb, nici macar un comportament echivalent. Daca speranta ti-o pui mereu in Preaminunatul Dumnezeu, Unicul care nu uita sa rasplateasca, sau Singurul care e cu adevarat Drept atunci nu ai motive de intristare, sau mai rau, de deprimare.
Daca pornesti cu premisa nu ma astept la nimic deosebit de la cei din jur, vei vedea cate minuni se vor infaptui. E optiunea ta de a vedea lumea.
Iar rugaciunea e intotdeauna ascultata !
Expuneam aici, ponturi...ei bine poate optiunea mea de a vedea un lucru aparent negativ ca avand radacini altruiste a facut ca ghiozdanul sa ajunga din nou in sanul familiei. Si sa zicem ca nu exista minuni?! Trebuie doar sa deschizi ochii, iar acestea se astern la picioarele noastre.
Bine ziceam..."cine ce a pierdut?!"
Viata traseaza linii spectaculoase, neasteptate si minunate totodata!
joi, 20 ianuarie 2011
miercuri, 19 ianuarie 2011
E greu, (mi)-e foarte greu!
E greu cand un copil il are sub tutela pe un altul. E si mai greu cand in fapt, ei nu mai sunt copii de mult si totusi se poarta ca atare. M-am obosit sa ofer atentie zi de zi, si sa mi se spuna ca am plecat de la masa inainte sa termine toata lumea. Stiu nu e politicos, dar mie nu-mi place sa traiesc intr-o lume a regulilor rigide...nu-mi place si nu ma vad facand asta niciodata. Prefer sa modelez regulile asemenea unui olar priceput, sa le fac potrivite mie.
O numesc de multe ori, pur formalism. Si daca ma intreaba cineva, prefer indiscutabil o relatie deschisa, in care fiecare spune direct celuilalt ce sentimente are fata de un anumit lucru, in schimbulformalismului in care toti ne purtam etic si nu iesim niciodata din regulile prestabilite (asa zisa diplomatie- care uneori e drept ca ajuta).
Uff, ce rau e cand un om nu mai e demult un copil, insa se poarta ca si cum ar fi!
O numesc de multe ori, pur formalism. Si daca ma intreaba cineva, prefer indiscutabil o relatie deschisa, in care fiecare spune direct celuilalt ce sentimente are fata de un anumit lucru, in schimbul
Uff, ce rau e cand un om nu mai e demult un copil, insa se poarta ca si cum ar fi!
marți, 18 ianuarie 2011
Pont
a pierde= o fapta buna (in esenta)<=> milostenie (usor fortata).
Asa ca hai sa nu ne mai lamentam cand atentia noastra nu este suficienta pt a evita un eveniment nefericit. Poate cineva chiar are nevoie de acel ceva pierdut.
Azi, trec pe lista celor pierdute si ghiozdanul lui Dave.
p.s: 1) NU e o scuza infantila, incercarea mea de a dobandi o atentie ascutita nu se opreste aici, insa e o cale de a impaca gandurile critice si pana la urma o soapta suava a inimii.
2) Dave va primi un ghiozdanas cel putin la fel de frumos, util si pe gustul lui ca si cel pierdut !
2) Dave va primi un ghiozdanas cel putin la fel de frumos, util si pe gustul lui ca si cel pierdut !
Si nu pot sa nu pun intrebarea retorica... atunci cine ce a pierdut ?! joi, 13 ianuarie 2011
marți, 28 decembrie 2010
luni, 27 decembrie 2010
joi, 16 decembrie 2010
luni, 13 decembrie 2010
Oh, sweet morning
(After)
(before)
Ma bucur si decid sa iau micul dejun cat mai aproape de peisajul maiestruos. Iarna si-a intrat in gratii, gerul e patrunzator insa bucuria zapezii topeste orice masura a frigului.E o zi atat de minunata...
vineri, 10 decembrie 2010
miercuri, 8 decembrie 2010
Obs.
Stiti geamurile bunicii de la tara? Daca le privim cu atentie observam niste striatii destul de evidente ale sticlei.
Denivelarile acelea m-au facut sa inteleg ceva. Orice materie solida este in fapt, o substanta lichida insa cu scurgerea intre particule ff. redusa. Efectul se vede in zeci, chiar sute de ani!
Si atunci putem probabil mai usor sa intelegem si de ce se evita, de catre cunoscatori, folosirea veselei din plastic (mai ales la copii). Atunci cand hrana fierbinte este servita in aceste vase, ei bine, moleculele sintetice de materie plastica sunt eliberate si in mancarea noastra (temperatura inalta accelerand procesul de curgere).
Sa facem alegeri asadar, cu intelepciune!
Denivelarile acelea m-au facut sa inteleg ceva. Orice materie solida este in fapt, o substanta lichida insa cu scurgerea intre particule ff. redusa. Efectul se vede in zeci, chiar sute de ani!
Si atunci putem probabil mai usor sa intelegem si de ce se evita, de catre cunoscatori, folosirea veselei din plastic (mai ales la copii). Atunci cand hrana fierbinte este servita in aceste vase, ei bine, moleculele sintetice de materie plastica sunt eliberate si in mancarea noastra (temperatura inalta accelerand procesul de curgere).
Sa facem alegeri asadar, cu intelepciune!
luni, 6 decembrie 2010
Sfantul Nicolae (2)
duminică, 5 decembrie 2010
Sfantul Nicolae (1)
p.s: avem o cizmulita speciala pe care mosul o va umple cu drag!
(:Iar eu, traiesc acest moment ca atunci cand eram micuta si stateam sa-l prind pe mos, in actiune!:P
(Viata alaturi de copii, este mi-nu-na-ta!!!)
sâmbătă, 4 decembrie 2010
What comes around goes around*
Exista etape (si) definitorii, care pun zavor cu lacat anumitor varste.
O resimti ca o durere crancena (si fizica)...sa nu te mai trezesti sub acelasi acoperis, cand dimineata isi varsa zorii zilei?!
Eu sa iau pozitie turcesca pe scaunul bucatariei si sa-mi acopar bine, bine privirea ca nu cumva stropul de lamaie aruncat in lingurita de miere sa-si verse seva de vitamina C in ochiul abia deschis. Mi-e dor sa radeam si sa desteptam casa amortita.
Chiar e dureros cand ma gandesc, uneori viata desparte...iar acele clipe raman doar o vaga amintire.
p.s: acum cand am pregatit si eu ceai micutului, la fel s-a intamplat (sa-l improsc cu zeama lamaitei) *...:)
Phoenix-Nunta
O resimti ca o durere crancena (si fizica)...sa nu te mai trezesti sub acelasi acoperis, cand dimineata isi varsa zorii zilei?!
Eu sa iau pozitie turcesca pe scaunul bucatariei si sa-mi acopar bine, bine privirea ca nu cumva stropul de lamaie aruncat in lingurita de miere sa-si verse seva de vitamina C in ochiul abia deschis. Mi-e dor sa radeam si sa desteptam casa amortita.
Chiar e dureros cand ma gandesc, uneori viata desparte...iar acele clipe raman doar o vaga amintire.
p.s: acum cand am pregatit si eu ceai micutului, la fel s-a intamplat (sa-l improsc cu zeama lamaitei) *...:)
Phoenix-Nunta
vineri, 3 decembrie 2010
miercuri, 1 decembrie 2010
Atunci cand nu pot sa ofer un raspuns categoric, inseamna ca amprenta personala face repertoriul sa fie mult mai intortocheat, iar cel care asteapta un raspuns Є [alb, negru], cu 2 optiuni va avea stupoarea sa descopere ca nu orice emotie/ sentiment poate sa reiasa din ecuatia standard intr-un timp, scurt/2.
Iar uneori, e nevoie de talent, rabdare si dragoste multa pentru a sparge cifrul limbajului celuilalt.
Iar uneori, e nevoie de talent, rabdare si dragoste multa pentru a sparge cifrul limbajului celuilalt.
marți, 30 noiembrie 2010
Avocado
Noi, suntem in mod deliberat responsabili cu modul in care ne traim viata. Sufletul, imaterial fiind are nevoie de o camasa*.
Camasa, reuseste prin grimase, trasaturi native sa exprime ceea ce sufletul traieste. Asadar, trairile interioare au acum sansa sa iasa la iveala, sub forma bruta-naturala asa cum s-au format.
Unde vreau sa ajung?
Ei bine, ma gandeam ca suntem datori sa pastram sufletul curat...insa intr-o proportie similara trebuie sa avem grija si cum arata camasa cu care ne infatisam. Aici vroiam sa ajung. Hrana care ne tine vii, e esentiala si e bine sa fie cat mai naturala. Asa reusim totodata sa intelegem rostul ei.
Sa gandim, sa simtim si sa ne hranim cu judecata. Sa incetam sa fim superficiali si sa ne multumim sa traim in corsetul traditiilor ce ne-a fost inoculat cu buna stiinta.
Sa indraznim sa gandim, liber si deliberat!
p.s: atunci cand ne descatusam de patimi, putem sa ne simtim liberi cu adevarat! Iar a fi liber, este o adevarata provocare si aventura.
*Iar eu caut o camasa autentica!
*Iar eu caut o camasa autentica!
Am gasit ceva...
Lucrurile simple sunt ca o fundatie la afectivitatea de care am atata nevoie. O floricica culeasa spontan, niste degete fine plimbandu-se aievea, fara scop determinat, un sarut ocrotitor (si parintesc) descriu ceea ce inteleg eu prin afectiune materna.
Ciudat, nu sunt orfana...poate spiritual din cauza faptului ca sunt mai vulnerabila decat au reusit ai mei sa inteleaga si atunci caut, acea mana ocrotitoare inainte de toate. Sunt ca un copil care "vrea in brate si moare de somn".
Iar afectivitatea materna ce se (re)gaseste in relatia de cuplu e cheia de bolta a ceea ce numesc eu, stare paradiziaca.
caci eu, nu vreau si nu ma multumesc cu starea de subzistenta a sufletului, vreau mai mult.
Mult, mult mai mult!
sâmbătă, 27 noiembrie 2010
vineri, 26 noiembrie 2010
Si...a niiins! [nu-i asa?]
Nu-i asa ca tot ce are legatura cu natura, parca e maiestrie divina?
Ce bucuroasa sunt astazi...in loc de "
Azi i-am dat sufletului o noua mantie pura si cristalina (si la propriu si la figurat!).
Am avut surprize de proportii (nu dezvolt ca e personal), care mi-au asternut zambetul larg pe buze.
Sunt feriiicita!
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)